Dune: The Graphic Novel, Book 1

It must be difficult to attempt to write additional meaningful details about anyone who is a familiar character in this well-known series - I give the writers a (very small) kudo for attempting it. Unfortunately, in my opinion, they did not come close to reaching the levels of the original series of books by Frank Herbert. The problem for me was lack of any real tension or excitement – no matter the scenario or danger being faced, one knows in advance that the characters will come through relatively unscathed, because that is how they first appeared in the original books. The purported life-threatening situations as a result just fell flat. I have read and enjoyed almost all of the authors' previous Dune books, but this was a big let-down for me. After only a few chapters, I stopped caring, and decided to go re-read the originals instead – so this is a “did not finish” for me.

Grafica mi s-a părut foarte bună (e ceea ce înțeleg prin BD, nu manga sau DC/Marvel) și cu o subtilitate cromatică eficient folosită pentru a transmite stări. Adaptarea cărții e foarte ok pentru un mediu narativ destul de superficial in potențial (BD-ul) și nu numai că nu pierde mai nimic, dar pentru mine (care am citit cartea) e chiar exces de informație. Problema mea e că este exagerat de statică. Practic 90% din carte sunt dialoguri nenumărate, adică vizual doar fețe care vorbesc, fără mișcare, fără acțiune. Acest volum este în sine doar o mare expozițiune și nu e corect că se vinde separat de volumele 2 și 3, făcând parte dintr-un întreg. Nemira s-a temut să riște cu toate 3 simultan, dar riscă efectul invers: acest volum să dezamăgească și să ducă la evitarea cumpărării restului. În rezumat, vizual (arta grafică) e foarte reușită, narativ este un eșec, separată de celelalte 2 volume.