Fire & Blood

Moartea pasiunii.
Nu am citit niciodată ceva mai plictisitor, asta in conditiile in care eu citeam de plăcere manualele de istorie in avans... Doar că acolo era vorba de niște oameni, in timp ce aici e doar o înșiruire de x fiul lui x nepotul lui x căsătorit cu regina x si Mâna lui era x si prințesa x era fiica sa promisă lui x., timp de 700 de pagini .. unde niciun x nu e mai mult decât un nume. Nici măcar atât, e doar o combinație de litere ce nu reprezintă vreun personaj conturat câtuși de puțin. Cartea nu are deloc poveste, doar cate 1000 de personaje pe fiecare pagină lipsită de orice urmă de ceva interesant. Apropo, am citit mai multe istorii ale Angliei, pe care evident o emuleaza, si toate erau incomparabil mai interesante. Fiind scrise de istorici, nu scriitori.
Și am avut o problemă si cu traducerea, deși e de la 2 din cei mai buni si experimentați traducatori de la noi, pt ca nu se poate hotărî intre limbaj modern (ar fi fost ok) sau arhaizant (si el ar fi fost ok, dar combinația constantă între cuvinte ca “teroare” si “gîlceavă” e foarte deranjanta).