Ratings1
Average rating3
Piscul acestu volum este, din perspectiva mea, Laus odii, un manifest al urii ontologice - un simtamant exponential, care transgreseaza barierele fiintei.
“Tacuta e si rece ca un sarpe ura mea, si e cuminte.
Culcusul ei e asteptarea, iar laptele
un gand sorbit in taina.
Puterea-i creste la-ntuneric precum in beciuri mucegaiul,
veninul ei se limpezeste ca vinul vechi, cu vremea
...
Ea e a doua mea privire,
patrunde masti, strabate ziduri.” (p. 177)