Ratings1
Average rating5
Aproape că i-am scăzut o stea pentru că este incoerent (dez)organizată (nu are o structură clară ci funcționează prin alunecare - vorbește de divorț deci trece la femei deci apoi la copii de la care la infractori juvenili de la care la justiție apoi la bărbați și de la ei înapoi la copii prin pensia alimentară șamd), dar rămâne de 5 pentru că este cea mai comprehensivă descriere a tuturor aspectelor vieții de zi cu zi a sovieticilor anilor 30. Un mare plus este faptul că este vorba de cetățenii banali, nu de lideri, în fond o mare nedreptate a istoriografiei în general (după ce că liderii le-au furat tot, le fură în continuare și posteritatea, cărțile fiind tot despre tirani, nu victime).
Spre marea mea scârbă, 90% din ce am citit acolo (minus Gulagul) am recunoscut perfect în România anilor 80 prin care am trăit (adică noi am reușit să fim cu 50 de ani întârziați față de cei mai dobitoci primitivi nemernici ai Europei și să le păstrăm toate relele, în ciuda experienței negative).
O carte echilibrată (deloc pătimașă, ba în opinia mea cam blândă cu sovieticii și Stalin) pe care o recomand drept medicament amar tuturor nostalgicilor de vârsta a 3a sau 1 (că din fericire nostalgici de vârsta a 2a nu am cunoscut).