The Last Unicorn

http://blog.mihaisavu.com/2012/08/10/peter-beagle-ultima-licorna/

Despre “Ultima licornă” a lui Peter Beagle am auzit prima dată acum 20 de ani, într-o tabără de arheologie. Mi-au plăcut atât de mult titlul cărții și pasiunea cu care povestea prietenul meu, încât după 20 de ani recunosc titlul în librărie, o cumpăr și încep să o lecturez.

Licorna este inorogul, animalul mitic cu un corn în frunte care se stinge de singurătate în pădurea fermecată. De sute de ani a auzit oamenii vorbind că este ultima licornă în viață și pornește singură în căutarea semenelor ei, pe teritoriul Taurului Stacojiu. Pe drum întâlnește alte personaje fantastice: vrăjitori, harpii, magicieni. Impresia inițială de basm se schimbă treptat, datorită ironiilor pe care le fac personajele, uneori sarcastice, alteori grotești.

Lectura a mers destul de greu și romanul nu m-a captivat cu adevărat. Nu mi s-a părut binevenită combinația dintre fantasticul prozei și nota ironică, acidă. Ori n-am citit-o eu în cheia potrivită. Cert este că nu am găsit susținerea ficțiunii în realitate (ce stupid!), nu m-am sincronizat cu basmul postmodern. Pe scurt: proză fantastică, simboluri, ironii, aromă de “Alice in Țara Minunilor”.