Zeno's Conscience

Svevo e un psiholog complex & modern. Ma asteptam totusi mai mult de la capodopera lui.

Redau un pasaj schopenhauerian & cioranian:

“Legea firii nu dă drept la fericire, ci, dimpotrivă prescrie mizerie şi durere. Când apare hrana, paraziţii aleargă din toate părţile, şi dacă nu există, se grăbesc să se nască. Puţin mai târziu, prada abia mai ajungea, iar imediat după nu mai ajungea deloc fiindcă natura nu face calcule, ci experienţe. Când hrana nu mai ajungea, numărul consumatorilor trebuia să scadă prin moarte, pe care-o precede durerea şi astfel echilibrul se restabileşte din nou, pentru o clipă. De ce ne-am plânge? Şi cu toate astea ne plângem cu toţii. Cei care n-au căpătat nimic din pradă mor strigând împotriva nedreptăţii, iar cei care şi-au avut partea lor găsesc c-ar fi avut dreptul la una mai mare. De ce nu mor şi nu trăiesc în tăcere? E plăcută, în schimb, bucuria celui care-a ştiut să pună mâna pe o parte îmbelşugată din pradă, e plăcută şi se manifestă în văzul tuturor, în mijlocul uralelor. Unicul strigăt ce poate fi admis e strigătul învingătorului.” (367)

Finalul reda arhicunoscuta - pentru noi, dar in epoca lui Svevo inca frageda - implozie a instinctului mortii:"Poate că datorită unei catastrofe nemaipomenite, provocată de unelte, ne vom regăsi sănătatea. Când gazele otrăvitoare nu vor mai fi de ajuns, un om zămislit ca toţi ceilalţi, în taina unei încăperi din lumea noastră, va inventa un exploziv formidabil, în comparaţie cu care explozivele existente astăzi vor fi socotite nişte jucării nevătămătoare. Iar un alt om, zămislit şi el ca toţi ceilalţi, dar poate puţin mai bolnav decât ceilalţi, va fura explozibilul acesta şi va coborî până-n inima pământului, ca să-l pună acolo unde efectul va putea atinge suprema intensitate. Va urma o explozie uriaşă, pe care n-o va auzi nimeni, iar pământul, reîntors în starea lui de nebuloasă, va rătăci prin ceruri, fără paraziţi şi fără boli." (434)