Ultimul imperiu

După ce ”Elantris” îmi plăcuse (fiind medie spre bună), am avut speranțe mari la trilogia ”Născuți din Ceață”, din păcate puternic dezamăgite.
Ce e bun: - sistemul de magie, original, credibil și (pseudo)științific;
- aspectul/calitatea cărților (sorry, la text altceva nu găsesc).
Ce e rău: - în primul rând, Sanderson încearcă să mulțumească pe toată lumea: să fie și pt public matur, și pentru puștoaice; să aibă și telenovelă de amor, și conflicte epice; și personaj feminin principal, și masculin etc.; evident, asta nu poate duce decât la o medie călâie, bună de vândut mai mult, dar deloc bună pentru ținut minte (eu după asta nu mai citesc Sanderson vreodată, vreau calitate, nu comercial);
- decor fantasy total generic: ”the chosen one” trebuie să salveze poporul oprimat de ”big bad wolf” și gașca de aristocrați foarte-foarte nemernici; ”ei răi vs noi buni” foarte simplist;
- scriitura nu e captivantă, ci tot generică;
- personajele secundare nu sunt conturate, ci doar niște șabloane tipice - cel mare și puternic, elful înțelept din civilizația muribundă (terrisian aici), cel șmecher etc.;
- personajul feminin e destul de banal, dar măcar e conform vârstei de 16 ani (da, cred că acesta e publicul principal țintit, feminin de 16 ani), iar cel masculin, care cică are 35 de ani, se comportă ca unul de 22 de ani imatur și deloc simpatic sau credibil (cei care nu sunteți bărbați în jur de 35 de ani - eu sunt - credeți-mă pe cuvânt: nu ne comportăm deloc așa); mai credibil e aristocratul emo (Elend), dar tot după șablonul după care să ofteze puștoaicele;
- luptele cu magie sunt interesante o dată, de două ori, apoi devin doar mai mult din același lucru;
- lumea exterioară nu există, ceea ce e păcat la un fantasy, unde ar trebui să fie vie (sau moartă, dar să fie);
- este tot din seria nesfârșită din ultimii ani bazată pe hoți (”thief” pt gameri); nu știu de unde această obsesie, dar mie nu-mi plac hoții, și nu e combinată deloc și cu personaje principale săbieri, de care prefer; (asta a fost un minus doar pt mine, nu general, e ceva ce vreau eu);
- nu m-am simțit atașat (sau oripilat) de nici un personaj, doar plictisit sau enervat;
- ritmul e cam lent pentru cât de puțin complexă e intriga (și intrigile);
- și ar mai fi, dar ajunge.
Concluzia: am regretat amarnic faptul că am cumpărat din start toată trilogia, iar volumele 2 și 3 nu le voi citi. După gustul meu, nu recomand deloc. în care fantasy bun înseamnă Abercrombie, Wolfe, Sapkowski, Zelazny, Bujold, Martin, Stackpole, Erikson, fix în această ordine.